Fii un biruitor!

“Abişai, fiul Ţeruiei, a venit în ajutorul lui David, a lovit pe filistean şi l-a omorât. Atunci, oamenii lui David i-au jurat zicând: „Să nu mai ieşi cu noi la luptă, ca să nu stingi lumina lui Israel.” 2 Samuel 21:17

Era un război între Filisteni și poporul lui Israel, a mers și David, a luptat și el, dar era obosit ( 2 Sam 21:15). Cineva voia sa îl omoare, însă, Abisai a venit in ajutorul lui și l-a izbăvit. Atunci oamneii lui, i-au zis “Să nu mai ieși cu noi la luptă, ca să nu stingi lumina lui Israel”

Te simți obosit in lucrarea Domnului? Puterile îți scad?

Dumnezeu vrea sa te ajute, vrea sa îți vina in ajutor, vrea sa îți vorbească și sa te umple de putere, sa nu mai fi slab in lupta, ci unul puternic, un biruitor.

Ce sa faci? Sa nu te mai indrepti spre lucrurile lumii care îți slăbesc puterea și pot face ca lumina ta sa se stingă, sa fii slab spiritual. Sa nu fii atât de centrat pe lucrurile pământești și sa te zbați cu ele încât sa nu mai ai timp de rugăciune si Cuvânt, sa nu îți irosești timpul in lucruri care nu ajuta la nimic, ci din contra, te sting si te îndepărtează de Dumnezeu.

Caută refugiul tău in Domnul, mergi la sursa de putere, pune preț pe rugăciunea in odăița, e de mare valoare, doar tu si Domnul. Cugeta la Cuvântul Domnului, fa-ti timp pentru el, acolo sunt fagaduintele Sale si cuvinte pline de viața.

Ce minunat sa fii un luptător in via Domnului, un sol al Sau, si ce minunat când ești unul puternic si unul care învinge si biruiește, si nu numai, care ajuta si pe alții care sunt obosiți si sleiți de putere.

Da, de noi atârna, de ceea ce facem si ceea ce nu, noi alegem pe cine slujim si cu ce ne hrănim mai mult, lucrurile care ne ocupa cel mai mult agenda noastră.

Dacă vrem sa avem putere si sa fim războinici, sa ne antrenăm bine si sa ne dam silința, sa mergem tot ‘nainte, din putere in putere si din biruința in biruința.

Rugăciune în miez de noapte

Oh, Tată

Oh Tată, vreau să îmi îndrumi Tu pașii și să îmi arăți calea pe care trebuie să merg. Vreau să fac voia Ta în viața mea și să fiu o pricină de laudă și de bucurie pentru Tine.

Oh Tată, vreau să fiu o binecuvântare pentru cei din jur, să Te cunoască pe Tine prin viața mea și slava Ta să fie arătată prin ea. 

Oh Tată, vreau să Te slujesc toată viața, să îmi trăiesc viața în curăția și în neprihănirea pe care Tu o ceri. 

Oh Tată, nu lăsa sa fac pași greșiti în viață, mergi Tu înaintea mea, apără-mă și fii Tu lumina mea pe cărare. 

Oh Tată, iată-mă, aici, la dispoziția Ta, fă din mine un luptător destoinic în lucrarea Ta, un vas folositor în mâna Ta, fă din mine omul care să fie după inima Ta. 

Oh Tată, cercetează-mă, modelează-mă,  vezi calea pe care merg, veghează asupra mea și fii cu mine la fiecare pas. 

Oh Tată, te iubesc! Și vreau ca această iubire să crească tot mai mult, să te iubesc cu toată inima, tot sufletul, tot cugetul și cu toată puterea.

Da Tată, Tu ești călăuză, lumină și sprijin. Tu ești Dumnezeu, făcător de minuni, Tu ești biruința! 

Da Tată, îți mulțumesc și te slăvesc, fie Numele Tău binecuvântat! 

Amin

Nu este risipă ceea ce faci pentru Dumnezeu!

Când era Isus în Betania, în casa lui Simon leprosul, s-a apropiat de El o femeie cu un vas de alabastru cu mir foarte scump; şi, pe când stătea El la masă, ea a turnat mirul pe capul Lui. Ucenicilor le-a fost necaz, când au văzut lucrul acesta, şi au zis: „Ce rost are risipa aceasta?

Matei 26:6-8

Nu este risipă ceea ce faci pentru Dumnezeu! Nu este risipă ceea ce faci pentru Hristos! 

Această femeie știa ce făcea, și fapta ei, după cum spune Cuvântul, oriunde va fi propovăduită Evanghelia, va fi vestită, spre pomenirea ei. 

Oh, ce mare preț a cântărit această femeie pentru Isus! Un mir așa de scump, a hotărât sa îl toarne pe capul Lui, pe când ucenicii considerau această faptă o risipă. 

Să știi că ceea ce faci pentru Isus nu este o risipă, ci din contra, un câștig pentru Cer! 

Timpul ne este foarte prețios, atunci când scoți din timpul tău și îl pui deoparte pentru lucrarea lui Dumnezeu, să știi, nu este o risipă. 

Da, pentru bani trudim foarte mult, dar atunci când pui deoparte o sumă pentru cel care nu are nici un bănuț, pentru văduva sau orfanul care are nevoie sau pentru misionarul de prima linie, să știi, nu este o risipă, ci o comoară în Cer! 

Da, sacrificiul tău, efortul tău, atunci când mergi și ajuți pe cel de lângă tine când are nevoie, când este slab și căzut, în deznădejde și fără speranță, să știi, nu este o risipă. 

Nu, nu este risipă ceea ce faci pentru Dumnezeu, ci este o bucurie atunci când faci ceva pentru El! 

Această femeie a cântărit un preț foarte scump pentru Isus, I-a dat valoare! Și tu, la rândul tău, atunci când faci o lucrare pentru Dumnezeu, nu o face doar să o faci, ci dă-i valoare, pune preț pe ea, fă-o cu calitate,  așa cum poți mai bine să o faci, cu excelență. Și cel mai important, să o faci cu dragoste și bucurie. 

Nu, nu este risipă, ci cântărește foarte scump înaintea lui Dumnezeu! Mergi înainte, fă-ți lucrarea mai departe, fă-o cu râvna și cu zel, cu bucurie și dragoste, și o mare și frumoasa răsplătire vei vedea! 

Nu vă strângeţi comori pe pământ, unde le mănâncă moliile şi rugina şi unde le sapă şi le fură hoţii; ci strângeţi-vă comori în cer, unde nu le mănâncă moliile şi rugina şi unde hoţii nu le sapă, nici nu le fură.  – Matei 6:19-20.

Ferice de cel ce îngrijeşte de cel sărac, căci în ziua nenorocirii Domnul îl izbăveşte – Psalmul 41:1

Aruncă-ţi pâinea pe ape şi, după multă vreme, o vei găsi iarăşi! – Eclesiastul 11:1

Fii o mărturie!

Aș vrea să vă spun puțin din istoria vieții mele și cum Dumnezeu S-a folosit de viața mea pentru a fi de mărturie acolo unde El m-a așezat.

Cu câțiva ani în urmă, Dumnezeu mi-a spus căci câtă vreme voi avea inima lipită de El, îmi va purta de grijă la plecare și la venire, va fi cu mine între oameni răi, între stricați, între cei care nu îL cunosc, îmi va face trecere la oameni mici și mari. Mi-a mai spus iarăși că vrea să îmi deschidă o ușă largă înaintea oamenilor și să mă facă o mărturie înaintea lor. 

Și vreau să vă mărturisesc căci am văzut acest lucru în viața mea. Ceea ce m-a împins să scriu această mărturie, a fost o invitație care am primit-o recent, câteva zile în urmă, de la directorul liceului unde studiasem timp de 6 ani, clasele VII-XII, fiind acuma în ultimul meu an de rezidențiat la Medicină. Ceea ce spunea acest director, era o invitație pentru a participa ca invitată de onoare la festivitatea anului școlar, la absolvirea studenților din clasa X și clasa XII. Mi-a spus că eram prima studentă la care s-a gândit să invite, și că îmi oferea un timp pentru a spune un mesaj absolvenților din acel an școlar, loc unde erau și părinții absolvenților și profesorii lor. 

Am acceptat invitația, m-am bucurat, și m-am gândit că este o nouă oportunitate care Dumnezeu îmi oferea pentru a mărturisi despre El și aL recunoaște în viața mea înaintea unui public. 

M-am gândit la un mesaj potrivit și am mers la această festivitate. A fost o mare bucurie, am întâlnit profesori care mi-au predat cu mulți ani în urmă, care s-au bucurat așa de mult că m-au văzut din nou, spunându-mi că am fost un exemplu de luptă și efort, și că își mai reamintesc momentele petrecute cu mine și frații mei în acel liceu. 

Am văzut în toate aceste conversații, căci Dumnezeu ceea ce spune, face. Am văzut trecerea care mi-a făcut înaintea lor și mărturia care am fost atât pentru ei cât și pentru colegii mei. Am văzut mâna lui Dumnezeu la lucru, am văzut că această invitație nu a fost la întâmplare, ci a fost în planul Său, o nouă oportunitate să mărturisesc despre El și lucrarea Sa în viața mea. 

Și mărturia mea nu se oprește aici, în paralel cu bunele calificări care le-am avut la liceu ca mai apoi să pot studia la Medicină, Dumnezeu m-a ajutat sa pot combina studiul și cu sportul. Timp de vreo 13 ani, am practicat atletismul de competiție, având bune rezultate atât la liceu cât și la competițiile de atletism, atât la nivel de județ cât și la nivel național, primind astfel multe premii cu care vitrinele din salonul nostru s-au umplut. 

În ce privește sportul, în anul 2012, împreună cu echipa de care formam parte, am fost invitate la palatul Zarzuela din Madrid, fiind primite de prințesa Spaniei, care în ziua de azi este regină, Letizia. Ne-a felicitat de rezultatele noastre și a fost o nouă experiență în care am văzut mâna lui Dumnezeu la lucru. 

Îmi amintesc și de un alt cuvânt care îmi spunea o soră de la biserică cu câțiva ani în urmă, îmi spunea că a primit din partea Domnului că în dreptul meu era un steag de biruință în mai multe domenii. Și așa a fost. 

Ceea ce mă împlinea pe mine, nu erau premiile care le câștigam la competiții, ci era bucuria care o simțeam când mărturiseam si vorbeam despre Dumnezeu celor din jur, când le spuneam de unde îmi vine biruința și Cine este Cel care mă ajută și îmi dă putere. Și desigur, nu pot uita rugăciunile și zilele de post a fratelui meu mai mare când mergeam la competiții importante. 

Mulțumesc lui Dumnezeu pentru lucrarea care a făcut în viața mea, pentru planul Său și pentru purtarea Lui de grijă, toată lauda si slava să fie a Lui! Dorința mea rămâne aceași, să fac voia Sa în viața mea, și viața mea să-L onoreze pe El, să fiu o pricină de laudă pentru Dumnezeu! 

Așa cum mi-a purtat de grijă mie, Dumnezeu poate lucra și în dreptul tău, să fii o mărturie pentru El oriunde vei merge și vei fi. El așteaptă o inimă sinceră și o inimă disponibilă pentru lucrarea Sa, mare este secerișul și este nevoie de lucrători! Ridică-te și strălucește pentru El! 

E.A

Încrede-te în Domnul din toată inima ta şi nu te bizui pe înţelepciunea ta! Recunoaşte-L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările – Proverbe 3:5-6. 

Nu lăsa ca deznădejdea să fie mai puternică decât vocea promisiunii lui Dumnezeu!

Nu lăsa ca deznădejdea să fie mai puternică decât vocea promisiunii lui Dumnezeu pentru viața ta!

Ți s-a întâmplat vreodată ca Dumnezeu să îți fi spus ceva, sa îți fi promis o biruință și o izbăvire și încă să nu o vezi împlinită? Și nu numai, să deznădăjduiești sau să te mai întrebi când va veni acea izbăvire?.

Așa se întâmpla cu poporul lui Israel. Erau robi în Egipt și gemeau din pricina robiei și scoteau strigăte deznădăjduite, și aceste strigăte a robiei au suit până la Dumnezeu, care Și-a adus aminte de legământul Său, făcut cu Avraam, Isaac și Iacov.

Moise era omul ales pe care Dumnezeu a vrut să îl folosească în această lucrare și să dea izbăvirea din robie. El a spus lui Moise “De aceea, spune copiilor lui Israel: ‘Eu sunt Domnul. Eu vă voi izbăvi din muncile cu care vă apasă egiptenii, vă voi izbăvi din robia lor şi vă voi scăpa cu braţ întins şi cu mari judecăţi.”

Dumnezeu Și-a adus aminte de legământul Său! Și astfel, ceea ce Dumnezeu îi spusese lui Moise, el a transmis poporului Israel. Însă, spune Cuvântul căci deznădejdea și robia aspră în care se aflau, i-au împiedicat să asculte pe Moise. Ei continuau în deznădejdea și robia lor, și nu au luat seama la Cuvântul transmis de Dumnezeu prin Moise, la biruința care urma să fie.

Dumnezeu ceea ce a spus face! Adu-ți aminte de promisiunile lui Dumnezeu pentru viața ta și crede că așa se va întâmpla! Nu lăsa ca deznădejdea și descurajarea să te cuprindă și astfel puterea sa slăbească, mersul pe cale să înceteze și cârtirea să fie pe buzele tale.

Poporul lui Israel striga către Dumnezeu și gemea, și Dumnezeu a auzit, Și-a adus aminte, a început lucrarea și promisiunea urma să fie dusă la îndeplinire!

Proclamă promisiunea lui Dumnezeu în viața ta, și nu lăsa ca descurajarea să fie mai puternică. Crede în ceea ce El a spus, și rămâi statornic, pe temelie pus! Izbăvirea și biruința vor veni, așa cum El a spus, tu rămâi în rugăciune și încredințat în brațul Său puternic!

Ce porți în inima ta?

Mergeam în drum spre casă, era dimineață, și priveam în jurul meu. Era zi de Marți, zi de piață, și vedeam cum vânzătorii își pregăteau marfa, o puneau pe masă, în drum, afară, toți cei care trec pe acolo să o vadă. Și priveam la mașina lor, una mare, un van, unde aveau marfa si de unde o scoteau, și o puneau afară,  în văzul tututor. Mi s-au oprit ochii spre această mașină mare, erau mai multe acolo, erau mulți vânzători, și priveam la una și alta, cum fiecare conținea diferite lucruri, o marfă similară sau alta mai diferită, unele erau mai frumoase ca altele, mai necesare sau mai deosebite. Cine le va cumpăra? Cine va avea nevoie de acele lucruri? Desigur, unele mai folositoare ca altele.

Si după, m-am gândit, wow, așa e și cu inima noastră. Fiecare avem o inimă în care adunăm și adunăm,  purtăm, „transportăm” o marfă, de diferite valori și cu scopuri diferite, și cei din jur se pot beneficia sau nu de ea, le pot fi de folos și îi pot ajuta.

Spune Cuvântul Domnului în Matei 12 Căci din prisosul inimii vorbeşte gura. Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui, dar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui.

Acum te întreb pe tine, ce aduni, ce porți în vistieria inimii tale? Ce valoare au acele lucruri? Ce scoți din ea? Ce văd cei din jur în ea?  Poți să ajuți, să fii o binecuvântare cu ceea ce ai? Poti să oferi lucrurile necesare celui care vine la tine și este în nevoie?

O, drag prieten, ce duci, ce porți în inima ta?

Te bucuri de ceea ce ai și duci? Ești satisfăcut cu ceea ce ai oferit până acum? Cei care vin la tine, se bucură de ceea ce primesc? Le este de folos și îi ajută?

Te incurajez să te lupți să ai aur, argint si pietre scumpe în inima ta, lucruri de valoare si mare preț, care sunt de folos și care sunt mult căutate. Să ai un cuvânt de încurajare, un zâmbet pentru cel întristat, o mână de ajutor pentru cel căzut; să ai o pâine pentru cel flămând si apă pentru cel însetat; o haină pentru cel care este gol și încălțăminte pentru cel desculț; să ai un cuvânt de alinare pentru cel bolnav și un bun îndemn pentru cel pierdut;  să ai un izvor curat prin care să fii o binecuvântare pentru cei din jurul tău, care vin la tine și așteaptă ceva.

Este mare nevoie de oameni în ziua de azi în care să se vadă o mână de ajutor, credincioșie, bunătate, milă, blândețe, bucurie și dragoste.

Cum poți să aduni aceste lucruri? Adâncește-te în Cuvântul lui Dumnezeu, strânge-l în inima ta și cugetă asupra lui zi și noapte! Stai mai mult în odăiță de vorbă cu Domnul și caută să îL cunoști mai mult. Vei vedea atunci cum Dumnezeu Își va face lucrarea în tine, cum vei lumina și vei fii o mărturie și o binecuvântare pentru mulți! Te vei bucura și Dumnezeu va fi cu tine!

Nu te depărta de Domnul!

Cu toții știm ce s-a întâmplat în lunile trecute și cum s-au desfășurat lucrurile. Din cauza pandemiei al virusului COVID, multe adunări au fost închise și frații și surorile nu s-au mai putut aduna la local. Însă, multi au găsit o altă platformă pentru a avea părtășie,  de exemplu platforma Zoom în mediu online, unde s-au bucurat și îmbărbătat unul pe altul.

Însă, alții au ales un alt mod de a petrece această vreme, să petreacă timpul în lucruri care nu zidesc spiritual, citirea din Scriptură să fie mai puțină, la fel ca și rugăciunea.

Eu îți scriu ție, cel care simți că te-ai depărtat de Domnul în această vreme. Te incurajez să cercetezi situația ta actuală, să te oprești puțin și să faci o cugetare amănunțită. Să te întrebi, ce lucruri ai făcut care te-au dus la acea stare? Care a fost importanța și valoarea care ai dat  citirii din Scriptură si rugăciunii? Cât timp le-ai acordat? Ce te-a influențat cel mai mult? La ce lucruri ai dat accept în viața ta?

În această vreme, trebuie să veghem asupra căii noastre, să fim atenți și să fugim de lucrurile care ne depărtează de relația noastră cu Dumnezeu.

Cineva spunea că o viață sfântă înseamnă să fii 100% pus deoparte pentru Dumnezeu. Așa cum Noe a fost un om neprihănit între cei din vremea lui, așa cum Iosif a fost vegheator și a fugit de păcat, așa cum Daniel și cei trei tineri au rămas încrezători în Dumnezeu, și tu poți fi un om care să lupți pentru curăție și neprihănire, care să te ferești de tot ceea ce este murdar și stricat în lumea aceasta, și să te alipești de Dumnezeu.

O mare răsplată îi așteaptă pe cei care rămân credincioși și nu se vând pe gunoaie, care stau ancorați în Dumnezeu și se încred în El, care îL urmează și îL slujesc pe Dumnezeu din toată inima.

Nu te depărta de Domnul, ci ține-te de El, ferește-te de orice ți se pare rău, și mare îți va fi răsplată și bucuria!

„Iată, Eu vin curând şi răsplata Mea este cu Mine, ca să dau fiecăruia după fapta lui. Eu sunt Alfa şi Omega, Cel Dintâi şi Cel De Pe Urmă, Începutul şi Sfârşitul. Ferice de cei ce-şi spală hainele, ca să aibă dreptul la pomul vieţii şi să poată intra pe porţi în cetate!
– Apocalipsa 22:12-14

Ce să faci când nu știi ce să faci

Am citit din 2 Cronici 20, și am văzut cum credincioșia și îndurarea lui Dumnezeu sunt așa de mari.

O mare mulțime înainta împotriva Împăratului Iosafat, pentru război. Și în spaima sa, Iosafat și-a îndreptat fața să caute pe Domnul, și a vestit un post pentru tot Iuda.

Câteva cuvinte din rugăciunea lui au fost „Căci noi suntem fără putere înaintea acestei mari mulţimi care înaintează împotriva noastră şi nu ştim ce să facem, dar ochii noştri sunt îndreptaţi spre Tine!”

Cuvântul continuă și spune ” Tot Iuda stătea în picioare înaintea Domnului, cu pruncii, nevestele şi fiii lor. Atunci, Duhul Domnului a venit în mijlocul adunării peste Iahaziel, fiul lui Zaharia, fiul lui Benaia, fiul lui Ieiel, fiul lui Matania, Levitul, dintre fiii lui Asaf. Şi Iahaziel a zis: „Ascultaţi, tot Iuda şi locuitorii din Ierusalim, şi tu, împărate Iosafat! Aşa vă vorbeşte Domnul: ‘Nu vă temeţi şi nu vă înspăimântaţi dinaintea acestei mari mulţimi, căci nu voi veţi lupta, ci Dumnezeu.”

Și Dumnezeu a dat o mare biruință!

Și de ce? Pentru că acest Împărat, în spaima și în strâmtorarea sa, a știut pe cine să caute și la cine să strige după ajutor, nu a căutat la oameni, a căutat pe Dumnezeu! Și astfel, ei au văzut cu ochii lor izbăvirea care Dumnezeu le-a dat, Dumnezeu a luptat pentru ei!

Caută pe Domnul în strâmtorarea și în îngrijorarea ta, și vei vedea cu ochii tăi izbăvirea pe care ți-o va da și ție! Încrede-te in Domnul, și vei fi întărit, credincioșia Lui este așa de mare!

Alipește-te de Dumnezeu și încrede-te în El!

De-a lungul vieții mele am învățat să merg înaintea Domnului și să stau de vorbă cu El, să îi spun bucuriile mele, cererile, apăsarea si mulțumirea mea. Am învățat că Dumnezeu e Cel care mă cunoaște cel mai bine, îmi știe inima și îmi cunoaște dorințele mele.

Am avut experiențe în care mă simțeam fără de ajutor, în care plângeam pentru ceea ce se întâmpla în jurul meu, și în care îmi plecam genunchii și strigam către Cer, ceream ajutor Tatălui si Dumnezeului meu, un Dumnezeu mare si Atotputernic.

Uneori nu e ușor să mergi înainte, poate nu știi pe unde să mergi și nu vezi clar drumul. În situatii grele, îmi spunea o soră mai în vârstă „Lasă-le în mâna Domnului”.
Poate te pleci pe genunchi și spui Domnului cererea ta, dar încă nu vezi răspunsul, așteaptă-l! Da, nu e ușor să aștepți, dar aici se testează și credința ta în Dumnezeu.

El are un timp și o vreme în care lucrează, și toate le face frumoase la vremea lor. De ce să grăbești tu lucrurile? Crezi că le poți face mai bine și mai frumoase ca Dumnezeu?

Lasă-L pe Domnul să lucreze și încrede-te în El, da, încrede-te în El. Dumnezeu ceea ce a spus face, si ceea ce a făgăduit, va împlini, de aceea, încrede-te în El!

Bucuria să radieze pe fața ta, laudă la adresa Lui să fie pe buzele tale și pacea să fie în inima ta. Alipește-te de El, fii pe placul Lui, fii credincios Lui, în ascultare de El, și vei vedea lucrările Sale frumoase în viața ta!

Măcar că zici că nu-L vezi, totuşi pricina ta este înaintea Lui: aşteaptă-L! – Iov 35:14

Dumnezeu nu este un om, ca să mintă, Nici un fiu al omului, ca să-I pară rău. Ce a spus, oare nu va face? Ce a făgăduit, oare nu va împlini? – Numeri 23:19

În așteptarea Mirelui

Era o zi de Noiembrie, mă ridicasem mai devreme ca să apuc un autobuz care mergea inspre un oraș. Mă așteptam să fie un autobuz mai mare, însă, era unul mai mic, cu doi tineri și conductorul. M-am urcat și am mers mai departe.
În timpul călătoriei,  vedeam cum acest autobuz ajungea la unele stații fără să ia pe nimeni, pentru că nu era nimeni care să aștepte. Și mă gândeam și cugetam la ceea ce se întâmpla, cum acel conductor s-a trezit așa de devreme pentru o călătorie așa de lungă, la marele sacrificiu care făcea si la puținii oameni care așteptau în stație să călătorească. Oare se merita efortul și sacrificiul?Mi s-a dus gândul atunci la Mirele nostru, la Domnul Isus Hristos și la revenirea Sa, și parcă plângeam înlăuntrul meu. Mă gândeam câți de puțini îl așteaptă pe El în ziua de azi, și câți alții stau nepăsători față de venirea Sa. Și spuneam Domnului că vreau să fiu dintre aceia care îL așteaptă pe El, vreau să fiu în stație când va veni El, gata pentru plecare.Mai este în tine dorul după Domnul Isus? Mai este în tine focul care arde pentru El? Acea dorință arzătoare care nu te lasă indiferent față de venirea Sa, ci e o dragoste și o putere care te îndeamnă la veghere și la apropiere de El, care te îndeamnă la lucrare, a aduce rod cu talanții dați, a alerga cu râvnă pentru a primi premiul ceresc!

Zilele trec, așa cum și săptămânile, lunile și anii. Îmi spunea cineva că trăim vremuri tulburi,  și așa este. Te îndemn să cauți să stai la postul de veghe si să veghezi, să fii tot mai aproape de Domnul, să fii dintre aceia care se pregătesc și să fii găsit gata la venirea Mirelui, cu ulei în candelă și cu haina de nuntă pe tine! Să fii dintre aceia care îL așteaptă cu credincioșie, care nu se încurcă cu treburile lumii și nu se lasă înșelat de ele, să fii dintre aceia care spune „Maranata, vino Doamne Isuse”.
Nu obosi în așteptare, mare răsplată vor avea cei care vor rămâne credincioși până la sfârșit, care rămân ancorați în El și în făgăduințele Sale!

Şi Duhul şi Mireasa zic: „Vino!” Şi cine aude să zică: „Vino!” Şi celui ce îi este sete să vină; cine vrea, să ia apa vieţii fără plată!  Apoc. 22:17